Se trezi. Deschise ochii, dar îi inchise rapid când văzu mingea strălucitoare de foc. Soarele! Cum putea exista ceva atât de vesel, de pur, de strălucitor pe lumea asta când viaţa ei era o mixtură de suferinţă, întuneric, ură?
Însă avu puterea să se ridice, începând să se îndrepte cu paşi mici spre baie. Îşi văzu reflecţia în oglindă şi lăsă lacrimile negre să păteze lavoarul de porţelan.
Ce s-a întâmplat cu femeia frumoasă, iubită de ceilalţi?
O voce dinăuntrul ei îi răspunse: „Tu credeai că va rezista?!”.
Particip la Concursul de Proza Arhiscurta organizat de Trilema .
1 comentariu
Comentarii RSS URI identificator TrackBack
446, insuficiente. Vezi ca este un script de numarare in articol.